Exerciţii de imaginaţie / SuperBlog2012

BrânzoFanMania

A trecut ca prin brânză prin zidul gălbui, oprindu-se, mut de uimire, în interiorul a ceea ce părea un orăşel alb şi apetisant. Pe o plăcuţă din telemea încrustată cu verdeaţă scria cu măsline negre: Regatul Unit al Brânzoveneştilor! Râuri de lapte curgeau prin văi de telemea, iar din loc în loc, dacă nu erai suficient de atent, puteai să calci în câte-o baltă de iaurt, formată după ultima ploaie albă. Regele neîncoronat, dar recunoscut de toată suflarea brânzovenească a regiunii, era bătrânul Emmentaler, elveţianul care a avut caşcavalul în buzunar şi ideea în minte la momentul oportun. Şi-a ales sfetnici destoinici, dibaci degustători de fineţuri preparate din lapte, care au fost selecţionaţi atent, ca urda de zer, în efortul susţinut de-a nu porni la drum alături de nişte   zgârie-brânză care nu i-ar fi înţeles viziunea măreaţă.  Visul lui cremos era de a-i aduna în acelaşi loc pe toţi reprezentanţii de seamă ai neamului său.

Legenda spune că, în tinereţile lui, Emmentaler era frumos de le picau brânzoaicelor tinere ochii-n iaurt de dragul lui. La telemea se puteau uita, dar la dânsul ba! El însuşi un mare brânzangiu, într-o zi, pe când stătea cu urda la soare, a fost puternic lovit de gândul că va sfârşi singur şi trist, că nu va face nicio brânză toată viaţa lui, dacă va continua aşa, ba cu o telemea, ba cu o brânzoaică, ba cu o merdenea de soi. Nu mai avea brânză de pierdut, trebuia să se hotărască! Şi-a luat caşcavalu-n dinţi şi a organizat un bal pentru a-şi alege soţia, pe viitoarea regină neîncoronată, a regatului crème de la crème. Brânzici şi caşcavalite, pufoase, perlate, aromate, iuţi sau sărate, mai dulci sau acrişoare, natur sau sărate, unele suple altele rubiconde, cu grăsimi saturate sau fără, toată floarea feminină a împărăţiei, toată spuma împărăţiei  liberă şi degresată de sarcini maritale a fost prezentă la reuniunea anunţată cu surle şi trâmbiţe de înaripaţii DeSenviş care zburau neîmbrânziţi dintr-un colţ al regatului în altul. Multe au fost dalbele feţe brânzeşti, din familii vechi şi de renume internaţional, care s-au perindat prin faţa ochilor lui, dar Emmentaler n-a simţit nicio clipă că ar fi putut face vreo brânză cu careva, aşa că era tot mai îngândurat şi mai nefericit.

La un semn, porţile de caşcaval afumat s-au deschis din nou, fără zgomot, iar în faţa ochilor lui a apărut Mascarponelle, descendenta directă a familiei italiene renumite pentru arta cu care se amesteca în diferite sortimente gustoase. Duduiţa lăptoasă ce părea uşor tartinabilă i-a furat inima instantaneu. Grisinele cu jambon şi caşcaval afumat au început să aplaude, convinse că viitorul lor sub o asemenea familie regală era asigurat. O roată de caşcaval, mai impulsivă de fel, a făcut o tumbă de fericire. Doar nişte brânzoaice cu fundul mare şi-au găsit să mormăie în barbă:

– E doar o brânză bună în burduf de câine! sare prima dintre ele, cea cu cremă cu stafide.

– N-are nicio formă, nu-i nici albă nici galbenă şi se duce cu toţi! adaugă a doua, care dădea pe dinafară brânză sărată de plină ce era.

– Ieri am văzut-o la braţ cu Tiramisu! îşi varsă năduful cea cu brânză simplă, care încă nu luase proporţiile suratelor ei şi trăgea mai mari speranţe la tron.

Mare brânză n-au făcut, nici forfotă multă n-au iscat, căci nimeni nu le-a băgat în seamă. Supuşii aplaudau alegerea regelui şi depuneau jurăminte de obedienţă. Urmau să se întreacă în savoare şi gust pentru deliciul Pământenilor. Solii DeSenvişi au fost chemaţi înapoi la datorie şi trimişi să împrăştie vestea cea mare în Regatele Şuncilor şi Murăturilor Unite, cu care aveau graniţă comună şi cu care se aflau în relaţii de pace şi prietenie, ba chiar mai povesteau pe la petreceri, când se întâlneau pe aceleaşi platouri de porţelan.

Relaţia lui Emmentaler cu Mascarponelle a fost una bazată pe dragoste ca brânza dulce, respect ca telemeaua sărată şi pasiune din plin.. Ea s-a învăţat să nu-l calce pe găuri în lungul lui proces de fermentare şi era suficient de înţeleaptă,  încât să nu ia decizii de-a-n-brânza când soţul nu era disponibil.

Când s-au născut copiii, toată suflarea a respirat uşurată. Gemenii Emmentalerina şi Mascarponi semănau perfect cu părinţii lor. Se vedea că fuseseră produşi din dragoste atent selecţionată. Încă de mici dădeau dovadă de sănătate şi energie, să nu mai vorbim că aveau o minte care funcţiona brici, moşteniseră ce era mai bun atât pe ramura elveţiană, de la vacile renumite, cât şi pe cea italiană, de la bivoliţele strămoşeşti. Regatul urma să rămână pe mâini bune, producţia pe cap de brânză va creşte, faima li se va duce în cele patru zări mai abitir decât s-a întâmplat până acum.

Mini caşcavalul pané care găsise, în sfârşit, ţinutul cremos despre care auzise vorbindu-se prin locurile lui de baştină, nu îndrăznea să întrerupă şirul vorbelor lui Ceva Fin. Când acesta s-a oprit, a întrebat cu timiditate:

–          Crezi că mă poţi îndruma spre oficiul de prelucrare a imigranţilor de caşcaval? Sunt un mare fan al regatului, am venit drum lung până aici! Te-am întâlnit taman când am crezut c-am dat telemeaua din farfurie pe zerul de pe gard! 

Ceva Fin a râs de s-a scuturat hreanul din el:

Frate, frate, dar brânza-i pe bani! Vreau şi eu să ascult o brânzoveste de prin părţile tale, apoi te îndrum, fii fără grijă!

– Eu vin din România, am fost trimis de către împăratul Delaco în misiune specială. M-am izbit de zidul ce vă împrejmuieşte ţinutul, că-mi intrase învelişul crocant în ochi…

–          Dacă umbli aşa… gătit! chicoti Ceva Fin. Mini caşcavalul era în plin avânt oratoric, aşa că ignoră ironia interlocutorului său.

–          Am fost luat ca din brânză, taman când mă (pre)găteam pentru platou!  Sarcina mea e urgentă şi de-o importanţă majoră! Trebuie să readuc în ţară gustul pentru neamul nostru, al brânzoveneștilor, până nu e prea târziu. Rezervele de calciu s-au împuţinat, românii sunt tot mai apatici, lipsiţi de verva pasiunii…

–          Ai nimerit exact unde trebuie! Cursurile pentru noii imigranţi de caşcaval încep mâine dimineaţă. Vei afla reţete noi şi  delicioase preparate de specialişti brânzetari cu state vechi. Aperitivele, gustările sau deserturile nu vor mai avea secrete pentru tine! Nimeni n-a plecat nemulţumit, vreodată, din Regatul Unit! Inspiraţia şi pasiunea de care te vei simţi învăluit încă din prima oră de brânzo-curs merită tot caşul, vei vedea!

Mini caşcavalul pané se întinse, elastic, sub învelişul crocant şi răspândi o aromă de lapte proaspăt pe care vântul a purtat-o până la nările Emmentalerinei…

Textul de mai sus a fost scris pentru competiţia SuperBlog 2012, etapa a VII-a.

Reclame

11 gânduri despre „BrânzoFanMania

    • 🙂 la brânzoveneşti? Eu m-aş duce pe păduri, fix în momentul ăsta, că nu se opreşte bebeştinul din urlat. Mi-a pus gând rău! Stă în braţe toată ziua, noroc că nu numai în ale mele… OF!

  1. Pingback: competitie anuala de blogging | Etapa 7. Delaco: Esti Fan Branza?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s